|
|
|
| Analiza mediului extern |
| |
 Evaluarea clara a mediului extern a avut in vedere colectarea si analiza datelor privind mediul economic, socio-profesional si geografic, si implicatiile pe care rezultatele analizelor le au in prognozarea activitatii scolii. |
| Analiza profilului demografic |
| |
Judetul Iasi , aflat in partea de N-E a tarii are o suprafata de 5476 km.p. si intreaga activitate economica este determinata de influienta factorilor specifici referitori la asezarea geografica, relief, resurse naturale modeste si potential hidrografic redus. Se evidentiaza tendintacontinua de imbatranire a populatiei datorata scaderii natalitatii si cresterii duratei medii de viata a populatiei (PLAI), astfel ponderea populatiei active se concretizeaza a fi redusa in municipiul Iasi, urmat de municipiul Pascani si orasul Targu-Frumos.
Conform anuarului INS 2005, populatia stabila totala a judetului Iasi in anul 2004 era de 821621 locuitori, reprezentand 21,98 % din cea inregistrata la nivelul regiunii Nord Est. La sfârsitul anului 2005 populatia judetului ajunge la 813943 persoane, înscriindu-se astfel în trendul descendent generalizat.
Din cele sase judete ale regiunii, cei mai multi locuitori sunt concentrati in judetul Iasi.Populatia judetului este concentrata in 5 centre urbane din care 2 municipii si 3 orase, cel mai nou oras declarat în 2006 fiind Podu Iloaiei, 97 comune si 420 sate. Populatia activa a judetului în 2005 este de 157593 persoane, în timp ce numarul pensionarilor este de 193700 iar numarul somerilor înregistrati ajunge la 23117, în crestere usoara fata de 2004 Comuna Prisacani este asezata între luncile râurilor prut si Jijia în S-E judetului Iasi.
Comuna are o suprafata de 59,95 km.p.si este formata din satele Moreni în partea de nord, Prisacani în centru si Macaresti în partea de sud. Din punct de vedere economic comuna este slab drzvoltata din cauza cailor de acces necorespunzatoare dar si din cauza lipsei unui sistem de irigatii.
Distanta fata de orasul Iasi este de 30 km. Populatia totala a comunei conform rezultatelor recensamântului din data 18 martie 2002 a fost de 3589 locuitori din care 1796 de sex barbatesc si 1793 de sex femeiesc, iar la data de 10.05.2006 populatia era de 3816 locuitori din care 1952 barbati si 1864 femei (sursa Primaria Prisacani). Se observa clar o crestere importanta a populatiei, aceasta si datorita faptului ca multi din cei care au lucrat în Iasi si au ramas someri s-au reîntors în sat.
Pe baza datelor prevazute in PLAI, se remarca o crestere accentuata a ponderii populatiei de varsta scolara din mediul rural (pana in 2013 de 67%), scazand cea din mediul urban. Populatia cu pregatire superioara este concentrata în zona de polarizare a localitatilor urbane si dispersat în spatiul rural (personal din învatamânt, sanatate, administratie).
Structura populatiei pe grupe de vârste
SPECIFICARE |
Nr. persoane |
Procent |
Minori sub 15 ani |
626 |
16.40% |
Minori intre 15 - 18 ani |
235 |
6.16% |
Persoane intre 19 - 40 ani |
1126 |
29.51 % |
Persoane intre 41 - 60 ani |
819 |
21.46% |
Persoane intre 61 - 80 ani |
868 |
22.75% |
Persoane intre 81 - 90 ani |
127 |
3.33% |
Persoane peste 91 ani |
15 |
0.39% |
Concluzii
- populatia comunei este în crestere
- majoritatea tinerilor ramân în comuna
- este necesara înfiintarea cl.a-XI-a (an de completare) pentru absolventii nivelului I
|
| Analiza profilului economic |
| |
Un indicator important, este participarea judetelor la realizarea PIBR, respectiv la Valoarea Adaugata Bruta Regionala (VABR) totala si sectoriala. In aceasta analiza s-au luat in considerare domeniile (asa cum au fost definite de catre Institutul National de Statistica) care prezinta interes din punct de vedere al invatamantului profesional si tehnic-TVET, respectiv agricultura, industria prelucratoare, constructii, comert, hoteluri si restaurante, transporturi, depozitare si comunicatii.
In descrierea mediului economic al regiunii Nord-Est un indicator important il reprezinta Produsul Intern Brut Regional (PIBR), respectiv ponderile celor trei sectoare economice (agricultura, industrie si servicii) in acesta. In anul 2003 PIBR a avut o valoare de 246190.6 miliarde lei preturi curente, acesta reprezentand 12.47% din Produsul Intern Brut National (PIBN). Cat priveste PIBR/locuitor acesta este 65759 mii lei/loc. ceea ce reprezinta 72.3% din PIB/loc. la nivel national.
Ca pondere in 2003, serviciile si-au adus cea mai mare contributie cu 48.06%, urmate de industrie cu 24.0% si agricultura cu 16.6%. In servicii, aportul este asigurat in principal de servicii publice (sanatate, invatamant, administratie publica), tranzactii imobiliare, transport-comunicatii, comert si constructii. In perioada 1998-2003, se constata ca cele trei sectoare economice au detinut ponderi relativ constante din PIBR, neavand loc mutatii semnificative intre acestea. In domeniul serviciilor, se constata o crestere anuala a ponderilor detinute de constructii si tranzactii imobiliare, in timp ce in sectorul comertului, hoteluri si restaurante are loc o scadere continua.
Sursa: Anuare Statistice 2005-1999
Contributia judeteana la valoarea adaugata bruta regionala totala si sectoriala
Din acest punct de vedere prezentam contributia judetului Iasi la Valoarea Bruta Adaugata Regionala. Structura economica a judetului, caracterizata prin ponderea principalelor activitati la realizarea valorii adaugate brute (produsului intern brut), este redata în grafic (anul 2002); pe grupe mari de ramuri, se constata ca pe primul loc se situeaza serviciile, cu 39,1 % din total (inclusiv transporturi, telecomunicatii si servicii sociale - învatamântul si sanatatea), urmate de industrie (28,5 %), agricultura (15,9 %), comert si alimentatie publica (10,1 %) si constructii (6,4 %).
Pe grupe mari de activitati, se constata ca pe primul loc, în ceea ce priveste contributia la realizarea valorii adaugate brute (PIB) pe judet, se situeaza serviciile (inclusiv cele sociale), cu 39,1% din total, urmate de industrie (28,5%), agricultura, silvicultura si piscicultura (15,9%), comert si alimentatie publica (10,1%) si constructii (6,4%).
 Sursa: INS Conturi Nationale Regionale 2006
In judetul Iasi se inregistreaza o participare superioara la VABR sectoriala in comert (evolutie oscilanta) si constructii (crestere pana in 2001, scadere in ultimii doi ani din intervalul analizat), o evolutie oscilanta a participarii in sectorul hoteluri si restaurante cu un minim in 2002 si o revenire in 2003. Participarea la VABR sectoriala in agricultura si industrie prelucratoare este sub participarea la VABR totala a judetului.
In judetul Iasi predomina industria prelucratoare, avand totusi, in ultimii doi ani, analizati, un trend descendent. Urmatorul sector ca importanta este cel agricol, care cu exceptia anului 2001 a avut un trend descendent, totusi s-a înregistrat o crestere a numarului de salariati în acest domeniu.
O evolutie oarecum constanta, usor ascendenta se inregistreaza in domeniul transporturilor, pe cand comertul are o evolutie constant descendenta. Constructiile urmeaza ascendent incepand cu anul 1999, iar domeniul hotelier, dupa "caderea" din 2002 are o usoara revenire in anul urmator (PLAI). Ocupatia de baza a locuitorilor din comuna Prisacani este agricultura (80%), o mica parte din locuitori (20%) sunt salariati pe raza comunei sau fac naveta în orasul Iasi.
Majoritatea celor ce lucreaza în orasul Iasi sunt tineri (pâna la 40 ani), nu detin pamânt si atunci prefera sa faca naveta si sa lucreze în industrie. Si cei care au pamânt, prefera sa lucreze în industrie deoarece nu au bani sa investeasca pentru a lucra mecanizat sau pentru a iriga terenurile.
Mentionam ca pe raza comunei nu s-au dezvoltat I.M.M-uri sau alte obiective industriale care sa ofere locuri de munca localnicilor. Cel mai apropiat oras unde îsi pot gasi locuri de munca este orasul Iasi. În ceea ce priveste rata somajului, în comuna ar fi de 1% oficial, dar în realitate s-ar putea sa fie mai mult (probabil nu sunt în evidentele O.J.O.F.M)
Concluzii
- în viitorii ani va fi o cerere mare de locuri de munca datorita cresterii
numarului de locuitori.
- este necesara existenta unor obiective economice pe raza comunei.
- sunt necesare cursuri de reconversie profesionala
|
| Educatie si formare |
| |
La nivelul judetului Iasi, se constata ca:
- populatia scolarizata in primar, gimnazial este in scadere;
- cresterea populatiei scolare la nivel liceal si profesional/SAM poate fi justificata de introducerea invatamintului obligatoriu de 10 clase.
- exista o reducere ingrijoratoare a formarii pe nivel 3+;
Analizand evolutia acestui indicator, din figura 5.1.1 constatam ca acesta a avut o tendinta de scadere in perioada 2000-2001, din 2001 populatia scolarizata creste pana in 2002, cand incepe sa scada foarte puternic. Aceasta tendinta poate fi cauzata de scaderea demografica in judetul Iasi, precum si de parasirea timpurie a educatiei/formarii.(PLAI)
Din analiza retelei scolare a judetului Iasi, pentru învatamântul profesional si tehnic, rezulta ca judetul Iasi a avut în anul scolar viitor 2005-2006, 22 unitati în care se asigura scolarizarea celor trei niveluri 1,2,3, din care 16 în urban si 6 în rural.
Trebuie avut in vedere, asadar, calificarile prioritare si nivelurile de calificare ce se estimeaza a fi solicitate pana in 2013 conf. PRAI si PLAI. Studiind optiunile elevilor, se poate constata ca sectorul industrial si cel al serviciilor detin ponderea cea mai mare.
Conform prevederilor PLAI in regiunea Nord - Est, zona ocupationala Iasi, in perioada 2004 - 2010, dezvoltarea IPT, pe domenii va fi:
Nr.crt. |
Domeniu |
2004 |
2013 |
1 |
Agricultura |
7,73 |
Scade |
2 |
Silvicultura |
0 |
Se mentine la aceeasi valoare |
3 |
Industrie |
65,98 |
Creste |
4 |
Constructii |
8,31 |
Se mentine la aceeasi valoare |
5 |
Comert |
8,99 |
Creste |
6 |
Servicii |
7,34 |
Creste |
Oferta scolara vizeaza raspunsul la cererea pietei fortei de munca, realizand o distributie echilibrata a claselor de liceu, respectiv SAM, in raport cu optiunile elevilor (PLAI).
Pentru a asigura egalizarea sanselor de acces la educatie, scoala noastra asigura cuprinderea tuturor prescolarilor si elevilor în gradinitele si scolile de pe raza comunei si generalizarea învatamântului obligatoriu de 10 ani.
În ultimii ani s-a constatat o reducere a numarului de elevi în învatamântul primar ceea ce a avut urmari negative asupra procesului de învatamânt,aceste clase functionând în regim simultan. În urmatorii 3 ani, se observa o crestere a populatiei scolare pe ansamblu, urmând o descrestere treptata pâna în 2013.
Aceasta situatie nu este definitiva deoarece asa cum am aratat în fiecare an se reîntorc în comuna un numar semnificativ de familii.
Oferta noastra educationala pentru Scoala de Arte si Meserii este centrata pe domeniul textil.Astfel fundamentarea ofertei noastre educationale are in vedere si faptul ca aceste domenii sunt si vor ramane constante in pregatirea profesionala oferita de scoala, dar si asteptarile viitorilor absolventi privind insertia profesionala pe piata muncii.
De altfel în PRAI 2006 se recomanda mentinerea claselor pe domeniu deoarece s-a înregistrat o contributie mare la VAB în judetul Iasi si exista o cerere pe piata fortei de munca la calificarea confectioneri ( PLAI).
Din optiunile elevilor nostri se observa ca mai bine de jumatate din numarul de absolventi au optat pentru S.A.M Prisacani La elevii nostri se adauga si cei veniti de la alte scoli din alte comune (Grozesti, Comarna).
|
| Analiza mediului intern |
| |
Analiza mediului intern vizeaza grupul tinta: elevi, profesori, parinti - punctul de plecare constand in nevoile pietei fortei de munca si in ce masura scoala poate sa raspunda cerintelor, raportat la resursele de care dispune.
REALIZARI |
DISFUNCTII |
Rezultatele bune obtinute de catre elevi se reflecta in: |
- existenta unui numar relativ mare de elevi medoicri se datoreaza urmatorilor factori: |
a) rezultatele obtinute la examenele finale (teste nationale) |
- lipsa motivatiei pentru învatare |
b) premiile obtinute la concursurile si olimpiadele scolare |
- provenienta elevilor din familii dezorganizate si cu situatie materiala precara |
c) rezultatele obtinute la examenul de obtinere a certificatului de competen
te prof. nivel I.( 95,24%). |
- slaba preocupare din partea unor parinti in ceea ce priveste legatura cu scoala.. |
Rezultate obtinute de elevii scolii noastre la concursuri si olimpiade scolare în anul scolar 2005-2006
Olimpiada de limba româna
etapa judeteana - mentiune
- eleva Axinte Teodora cl.a-VI-a, prof. Zamfirescu Viorica
|
Limba franceza
concursul "Le cine - francophon au feminin"
- premiul I - eleva Paduraru Diana cl.a-VI-a, prof.Nita Georgiana
- premiul II - eleva Axinte Teodora cl.a-VI-a, prof.Nita Georgiana
- premiul III - eleva Dragan Ana-Maria cl.a-VI-a, prof.Nita Georgiana
|
Olimpiada de religie
etapa judeteana
- premiul I - eleva Paduraru Diana cl.a-VI-a, prof.Nita Georgiana
- mentiune - elevul Axinte Lucian cl.a-IV-a, prof.Nita Georgiana
- mentiune - eleva Axinte Teodora cl.a-VI-a, prof.Nita Georgiana
- mentiune - eleva Dragan Ana-Maria cl.a-VI-a, prof.Nita Georgiana
Concursul Kangouru- cl.a-V-a A - diploma pentru cei mai multi elevi participanti
|
Concursul de muzica
Etapa zonala
- premiul II, solisti vocali - elevul Pînzaru Stefan cl.a-III-a,
înv.Vîntu Hareta.
- premiul III-grupul vocal "Speranta" - cl.a-III-a, înv.Vîntu Hareta.
|
Concursul de pictura pe plicuri "Si sfintii au fost copii" - în cadrul proiectului "Traditii si credinte milenare românesti"
- premiul III - eleva Ciobanu Lavinia cl.a-V-a,prof.Popa Luminita
- premiul II - eleva Axinte Teodora cl.a-VI-a,prof. Popa Luminita
- premiul I - eleva Axinte Paula cl.a-VII-a ,prof.Popa Luminita
- premiul I la sectiunea abilitati practice- elevii Unguru Vasile si Gasca Claudiu cl.a-IX-a,prof. Ipate Sanda
|
Concurs de afise organizat la Complexul Muzeal National Moldova cu tema "Sarbatoarea Dragobetelui".
- premiul II - pentru clasele V-IX
|
Concursul de educatie civica si îndemânare practica "Banca cea mai frumoasa".
- premiul III - cl.a-IV-a-VII-a, prof.Popa Luminita
- premiul III- cl.a-IX-a, prof Ipate Sanda
|
Concursul de educatie plastica si abilitati practice "Joc de creion".
- premiul I/ sectiunea "Papusi" - elevele Iacob Carmen si Melinte Cristina cl.a-IX-a, prof.Ipate Sanda
- Diploma de participare la Parada modei la Palatul Culturii cu produse realizate de elevii clasei a-IX-a S.A.M.
|
| Rezultatele elevilor |
| |
Participarea elevilor de clasa a-VIII-a la Testele Nationale este destul de redusa datorita faptului ca asa cum am mai aratat dupa terminarea clasei a- VIII-a putini elevi au posibilitati materiale de a urma un liceu în orasul Iasi. Elevilor le lipseste motivatia stiind ca vor ramâne la S.A.M. Desi ca centru pentru zona ocupationala la noi este localitatea Raducaneni, distanta este mai mare decât pâna la Iasi, este mai greu de ajuns si niciun elev n-a optat nicio data pentru Raducaneni ci doar pentru Iasi.
Comparând cu scolile învecinate,consideram ca rezultatele la Testele Nationale sunt bune.
Rata de succes - raportat la numarul de absolventi de clasa a-VIII-a, rezultatele la Testele Nationale au fost dupa cum urmeaza;
- 2002-2003 - 24,53%
- 2003-2004 - 33,96%
- 2004-2005 - 43,59%
- 2005-2006 - 24,24%
Rata de absolvire - la Scoala de ucenici si S.A.M
- 2001-2002 - 97,10%
- 2002-2003 - 98,4%
- 2003-2004 - 92,10%
- 2004-2005 - 90,1%
- 2005-2006 - 95,24%
La Scoala de Ucenici si S.A.M, toti elevii prezentati au luat examenul.
Frecventa la clasele I-IV este Foarte Buna, nu avem cazuri de abandon scolar, la clasele V- VIII este buna,în anul ce a trecut nu s-a semnalat niciun caz de abandon doar la S.A.M au fost câteva cazuri Oricum, frecventa s-a îmbunatatit foarte mult în ultimii 2 ani de când primesc bursa "Bani de liceu".
Tranzitia spre I.S.C.E.D a fost de 100%, toti elevii care au absolvit cl.a-VIII-a au fost cuprinsi în cl.a-IX-a.
|
| Resurse umane |
| |
În anul scolar 2005-2006 in scoala noastra au activat:
| |
Titulari |
Total |
Suplinitori |
Total suplinitori |
Total general |
Gr.I |
Gr.II |
Def. |
F.G |
Gr.I |
Gr.II |
Def. |
F.G |
Înv. |
3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3 |
Prof. |
5 |
1 |
3 |
|
|
|
|
|
1 |
1 |
10 |
Ing. |
1 |
|
|
|
|
|
|
|
1 |
1 |
2 |
M.I. |
|
|
|
|
|
|
|
|
1 |
1 |
1 |
Total |
9 |
1 |
3 |
|
|
|
|
|
|
3 |
16 |
Structura cadrelor didactice pe varste:
25-29 |
31-34 |
35-39 |
40-44 |
45-49 |
50-54 |
55-59 |
3 |
- |
3 |
3 |
2 |
1 |
4 |
Cadre didactice auxiliare: 2
Personal administrativ si de intretinere: 9
Formarea continua a cadrelor didactice
Dupa cum se observa din tabelul de mai sus toate cadrele didactice de la scoala noastra sunt calificate, majoritatea au fost preocupate sa se perfectioneze si si-au sustinut gradele didactice (cu exceptia debutantilor).
În anul scolar 2005-2006, cadrele didactice au participat la mai multe
cursuri de formare;
- Programul de mentorat prin P.I.R cu 6 module.
- Consiliere si orientare
- Cursuri de initiere în folosirea retelei de calculatoare (AEL)
Aceste cursuri s-au desfasurat în scoala, si au participat toate cadrele didactice.
Activitatea de perfectionare s-a desfasurat si la nivelul comisiilor metodice unde s-au desfasurat activitati interesante cum ar fi lectii demonstrative si referate stiintifice sau metodice.
Toate cadrele didactice de la scoala noastra au participat la activitatile cercurilor pedagogice la nivel de judet pe specialitati. În scoala noastra au avut loc în anul scolar 2005-2006 cercul pedagogic al învatatorilor si cercul pedagogic al profesorilor de chimie.
Deoarece majoritatea învatatorilor si profesorilor au deja gradul I, au mai ramas debutantii (putini la numar) sa se înscrie. Situatia pentru anul scolar precedent se prezinta astfel:
- Definitivat -1 profesor
- Gradul II - 1 învatator si 1 profesor
- Gradul I- 1 profesor si 1 inginer
Din cele prezentate mai sus se pot desprinde urmatoarele:
a) o crestere a interesului cadrelor didactice pentru perfectionarea continua, receptivitate la nou.
b) o buna pregatire în specialitate si metodica, preocupare pentru activitatile extra-curiculare si activitatile de cerc.
În scoala noastra se lucreaza pe metode active, diversificate, care asigura dezvoltarea personalitatii elevului. Se aplica eficient noile tehnici de invatare:
- brainstorming
- metoda mozaic
- lucrul in grup
- chestionare
- materiale video
- studii de caz
- studiul individual.
punandu-se accent pe invatamant centrat pe elev.
Materiale si resurse didactice
Activitatile profesor - elev se desfasoaraa utilizand:
- calculatorul si soft-uri educationale pentru diferite discipline (AEL);
- aparate, machete, planse;
- casete video;
- portofolii;
- videoproiector
- ghiduri metodologice;
De un real sprijin este Centrul de documrntare si informare dotat cu carti si reviste de cultura generala si tehnica.
Chiar daca, in raport cu alte scoli, ne situam la un nivel satisfacator in ceea ce priveste dotarea, pentru a raspunde standardelor cerute actului de invatare, ne propunem ca in urmatorii ani sa imbogatim si sa perfectionam dotarea cu materiale si resurse didactice cu sprijinul ministerului, a comunitatii locale, dar si prin sponsorizari si donatii.
|
| Resurse materiale |
| |
Resursele materiale de care dispune unitatea permit realizarea obiectivelor educationale propuse, datorita existentei unui numar suficient de spatii de scolarizare.
Capacitati functionale:
- Scoala:
- Nr. sali clasa 11
- Nr. laboratoare 2
- suprafata construita 1500
- suprafata desfasurata 1500
- spatii functionale 11
- Sala de sport:
- sala sport 1
- suprafata construita 192
- suprafata desfasurata 192
- 1 atelier croitorie - cu 15 masini de cusut electrice, 1 masina triplok si 1 masina tricotat.
- Alte anexe
- Magazii.
Resursele financiare, acestea provin de la:
- bugetul de stat - 80%
- resurse atrase (sponsorizari, donatii, închirieri de spatii, prin implicarea parintilor) - 20%
|
| Analiza SWOT |
| |
Puncte tari
- Existenta unui colectiv de cadre didactice valoros, cu o pregatire profesionala foarte buna (90%), cadre cu experienta in pregatirea si calificarea fortei de munca.
- Existenta unui curriculum la decizia scolii interesant, atractiv pentru elevi .
- Rezultate bune la Testele Nationale si la examenul de obtinere a competentelor profesionale nivel I la S.A.M.
- Cresterea numarului de premii si mentiuni la olimpiadele pe discipline si la concursurile scolare.
- Existenta unei retele de calculatoare si realizarea unor ore foarte interesante la majoritatea disciplinelor.
- Existenta spatiilor de scolarizare necesare si dotarea minimala pentru toate disciplinele.
- Calitatea procesului didactic probata prin faptul ca peste 50%din absolventi urmeaza studii liceale sau profesionale.
- Profilul adecvat si specializarea obtinuta prin SAM sunt cautate pe piata muncii.
- Realizarea de parteneriate cu alte scoli, agenti economici sau O.N.G.
- Obtinerea de sponsorizari sau surse de finantare extrabugetare pentru scoala.
Puncte slabe
- Lipsa fondurilor pentru transportul elevilor la fabrica de confectii din Iasi
pentru a realiza practica comasata.
- Sprijin insuficient din partea parintilor si a agentilor economici
- Lipsa echipamentelor moderne in toate cabinetele si laboratoarele.
- Practicarea unor metode didactice invechite, neadecvarea stilului de lucru la cerintele reformei, de catre unele cadre didactice.
- Numarul relativ mic de proiecte aflate in derulare vizand dezvoltarea instutionala si parteneriatele comunitare
- Lipsa fondurilor necesare refacerii infrastructurii scolii.
Oportunitati
- Programe ale Uniunii Europene - care contribuie la informarea si formarea cadrelor didactice si a elevilor privind modernizarea procesului instructic - educativ
- Valorificarea experientei pozitive a agentilor economici în vederea atingerii competentelor profesionale a elevilor; oferta acestora de desfasurare a practicii comasate a elevilor la diferiti agenti economici
- Solicitarea pentru angajare de catre agentii economici a elevilor absolventi având în vedere buna pregatire a acestora
- Oferta de pe piata muncii, favorabila domeniului textil.
- Colaborarea cu ISJ, CCD, ONG-uri.
- Programe cu Politia, Directia Sanitara, parteneriate cu agenti economici,
- Sustinerea de catre Consiliul Local, Primarie.
Amenintari
- Scaderea populatiei scolare începând cu 2010.
- inexistenta unor agenti economici ,I.M.M.-uri pe raza comunei care sa asigure locuri de munca absolventilor.
- lipsa cailor de acces modernizate pe raza comunei si a mijloacelor de transport catre centrul regional.
- zona ocupationala în care este situata scoala, nu poate asigura insertia tuturor absolventilor pe piata muncii
- Comunitatea locala nu este pregatita sa preia sarcinile de dezvoltare din sistemul de invatamant.
- Starea economica si sociala modesta a mojoritatii familiilor din care provin elevii determina o slaba preocupare pentru progresul scolar si pentru nevoile de dezvoltare ale elevilor.
|
|
|
